În anul 1666, Marele Incendiu a distrus centrul Londrei în care şi-au construit centrul financiar „The City”. Evenimentul s-a petrecut în perioada în care se plănuia aducerea lui Wilhelm de Orania pe tronul Angliei. The City este decorat cu Dragonul (Şarpele / Balaurul) şi crucea de foc. The City nu este subordonat monarhiei britanice nici Parlamentului britanic; aparţine aşa zisei „Coroană” formată din 13 bărbaţi cu un rege propriu. În el se află Banca Angliei, Lloyd’s of London, Bursa londoneză, sediile concernelor internaţionale şi magnaţii mass-mediei engleze.
Organizaţia militară a Ordinului Iezuit („Societatea lui Iisus”) a fost fondată în 1534 de cabalistul convertit la creştinism, membru al societăţii secrete Los Alumbrados („iluminaţii”), Ignatius de Loyola, devenit primul său General, împreună cu Francis Borgia (fiul nelegitim al regelui Ferdinand de Aragon şi strănepot al Papei Alexandru al VI-lea), care a finanţat Ordinul Iezuit cu aurul adus din Noua Lume, în urma jafului şi uciderii în masă a amerindienilor.
Multe din ideile doctrinare iezuite sunt similare cu cele ale Talmudului Babilonian.
Activitatea acestor „iluminaţi“ a început în Mesopotamia sub numele de „Frăţia şarpelui“. A continuat în Italia şi Spania cu Los Alumbrados. Din 1623 s-au răspândit în Franţa, sub numele de Les Illuminés, apoi în Bavaria în 1773 şi restul lumii.
Illumianti Bavarezi venerau o trinitate reprezentată de trei cuburi, fiecare cub cu 6 feţe.
Iezuiţii au fost interzişi în multe ţări: Prima dată în Portugalia 1759 (în urma tentativei de asasinare a regelui), apoi în Franţa 1764, Spania, Sicilia, Parma şi Napoli 1767, Austria 1774, Rusia 1786.
In februarie 1769, Papa Clement al XIII-lea, vrând să dizolve Ordinul Iezuit, a murit cu o seară înainte de a-şi duce intenţia la îndeplinire.
In 21 iulie 1773, următorul Papă, Clement al XIV-lea, a interzis Ordinul Iezuit. Generalul lor, Lorenzo Ricci, a fost arestat pe 22 septembrie 1773 şi închis la castelul papal de unde ar fi reuşit să evadeze, nu a murit cum se crede. Acest papă a murit otrăvit pe 22 septembrie 1774.
După interzicerea Ordinului, Mayer Amschel Bauer /Rothschild, nepotul lui Moses Kalmann Bauer, posibil fiu a lui Zevi, adună la cartierul general al Marii Conspiraţii din Frankfurt în Germania, 12 dintre cei mai influenţi bancheri şi le spune că dacă se unesc pot controla lumea. Le spune că a găsit cel mai bun lider, iezuitul Adam Weishaupt (numit conspirativ „Spartacus” – de la liderul sclavilor răzvrătiţi care au terorizat Roma în timpul lui Pompei), profesor de lege canonică la Universitatea din Ingolstad, Bavaria.
La 1 iulie 1998 la Frankfurt a fost inaugurată Banca Centrală Europeană.
După interzicerea Ordinului de către Papă, Illuminati a fost refăcut de generalul iezuit Lorenzo Ricci prin discipolulul său bavarez, Adam Weishaupt, în alianţă cu bancherii Rothschild din Germania.
La 1 mai 1776, Adam Weishaupt, fost iezuit, a fondat ordinul Illuminati la Ingolstad, Bavaria, noaptea în pădure la lumina unei torţe. Se aniversau 110 ani de la cultul talmudist Sabbatean format în anul 1666 de Sabbatai Zevi, un fals mesia, născut la Izmir (Smirna), fondator al sectei Donmeh („apostată”) care a făcut revoluţia turcă din 1908. Erau în secret profund anticrişti şi antimonarhişti. Scopul lor era de a stăpâni toate popoarele de pe Pământ şi ucide cea mai mare parte din ei.
Walpurgisnacht este noaptea vrăjitoarelor, o sărbătoare satanică in noaptea dintre 30 aprilie si 1 mai.
Illuminati Bavarezi aveau 5 obiective, simbolizate de steaua cu cinci colţuri:
-Abolirea şi răsturnarea tuturor monarhiilor creştine prin revoluţii.
-Abolirea şi confiscarea averii personale şi oricărei forme de proprietate.
-Descurajarea, demoralizarea şi distrugerea oricărui simţ patriotic sau naţionalist (adică să nu-ţi mai iubeşti ţara şi naţia).
-Distrugerea familiei şi instituţiei căsătoriei (dintre un bărbat şi o femeie) şi creşterea comună a copiilor prin controlul şi manipularea sistemelor educaţionale.
-Abolirea tuturor religiilor, templelor şi bisericilor (nesataniste) (adică să nu mai iubeşti, respecţi şi asculţi pe Dumnezeu şi Cuvântul lui).
În 16 iulie 1782, Ordinul Illuminati s-a unit cu Francmasoneria, lojile germane, engleze şi franceze, la Congresul masonic internaţional de la Wilhelmsbad ţinut la castelul lui Meyer Amschel Rothschild, unde s-a pus la cale răsturnarea monarhiilor creştine şi religiei creştine în Europa. Contele de Virieu, unul din participanţii, a plecat de la conferinţă vizibil şocat. Chestionat în legătură cu ea, el a răspuns: „Nu pot să vi le împărtăşesc. Pot doar să vă spun că acestea sunt mult mai grave decât vă puteţi imagina”.
În 1784, Baronul Xavier von Zwack (nume conspirativ „Cato”), un illuminati asociat a lui Weishaupt, a scris un document manuscris, un plan detaliat pentru a isca „Revoluţia Franceză” sub directivele lui Weishaupt. Manuscrisul a fost trimis prin curierul lor Jacobe Lanze, de la Frankfurt la Paris lui Maximillen Robespierre, capul reţelei Iacobine, membru Illuminati. Pe drum, curierul a fost lovit de trăznet şi manuscrisul cu planul a fost descoperit de poliţie şi adus în atenţia autorităţilor Bavareze. Ca urmare, autorităţile au iniţiat un raid împotriva lojelor iluminato-masonice, şi în casele membrilor de rang înalt, Zwack, Baron Bassus, şi alţii.
Baronul Franz Fredrich Knigge (pe nume conspirativ „Philo”), care-l bănuia pe Weishaupt a fi un agent iezuit deghizat, s-a retras din grup la 1 iulie 1784. Fusese recrutat în 1780 de Marchizul de Constanza („Diomedes”) în Illuminati unde a creat noi grade peste cele existente.
Electorul Bavariei, Ducele Karl Theodore Dalberg (1744-1817), a suprimat Ordinul Illuminati printr-un edict în 1785. Mulţi din ei au fost închişi iar alţii au fugit din ţară. Weishaupt s-a refugiat la Regensburgh în Elveţia punându-se în slujba Ducelui Saxa Gotha. Doi illuminati italieni, Marchizul Constanza şi Contele Savioli, au fost alungaţi, iar Zwack s-a refugiat în Olanda şi apoi în Anglia. Illuminati au fost interzişi şi toate lojele Bavareze ale Marelui Orient au fost închise.
După deconspirarea lor de guvernul Bavarez, si-au mutat cartierul general in Elveţia, de unde s-au extins apoi la Londra şi după al Doilea Război Mondial la New York.
În 1786, Waishaupt a ordonat iluminiştilor să se infiltreze în lojele „masoneriei albastre” (trei grade) de peste tot şi să fondeze societăţi sau comitete secrete în cadrul societăţilor masonice. Deşi apărute în cadrul lojelor francmasonice erau diferite de ele. Doar masonii care se dovedeau nepatrioţi, fără scrupule, perverşi şi fără Dumnezeu/Christos erau iniţiaţi şi admişi în rândurile lor. Maeştrii ai minciunii şi iluziei, îşi disimulau intenţiile în spatele măştilor de filantropi şi umanişti, la fel ca şi astăzi.
În 1786, guvernul Bavarez a încercat să încunoştinţeze pe toţi şefii de state şi biserici din Europa publicând detaliile conspiraţiei într-un document intitulat „Scrierile Originale ale Ordinului şi Sectei Illuminati.” Dar avertismentele au fost ignorate. În ciuda încunoştinţărilor emise de guvernul Bavariei, Revoluţia Franceză anticreştină a început în 1789 şi s-a terminat în 1799 cu adoptarea unei noi constituţii şi a unor legi care au eliminat influenţa Bisericii Catolice şi a creştinismului în Franţa.
Cunoscând conspiraţia şi ştiind bine ce se petrecea, în 1788, Maestrul înălţat Saint Germain a avertizat-o pe Regina Maria Antoinetta, la care a ajuns prin Contesa d'Adhémar, împotriva grupului subversiv Illuminatist-Iacobin care plănuia să-l detronze pe regele Ludovic al XVI-lea, să elimine Biserica Catolică şi să preia controlul Franţei. Ei i-au ignorat avertismentul, nu l-au crezut şi nu au făcut nimic pentru a preveni răul care a urmat, nu doar pentru Franţa, dar pentru întreaga lume.
Aşa numita Revoluţie Franceză, Lovitura de Stat din 1789, a fost plănuită şi condusă din clădirea Holului Jacobin de lângă Paris. Aici s-au întâlnit peste 1300 de francmasoni sub controlul şi direcţia lui Robespierre si altor membri masoni şi Illuminati care formau infamul Club Jacobin, dovedit a fi cea mai sângeroasă teroare pentru Franţa din toată istoria ei. „Liberté, Égalité et Fraternité” era un dicton folosit în lojele masonice, de „paşoptiştii” europeni şi comunişti.
Papa Pius VI, Giovanni Angelo Braschi, denumit „Peregrinus Apostolicus” („călătorul apostolic”) în profeţiile Sf-lui Malachi, a condamnat „revoluţia franceză”, „era terorii” şi închinarea la „zeiţa Raţiune”. Câtă raţiune au avut de s-au măcelărit între ei, nu e greu de spus. Pentru asta Napoleon l-a exilat pe Pius VI în Franţa în 1798.
Pe următorul papă Pius VII, pe lista lui Malachi „Aquila rapax” („răpit de acvilă”; acvila era stema lui Napoleon Bonaparte), unealta Napoleon l-a făcut prizonier în 1809 la Avignon pentru a-l obliga să restabilească Ordinul Iezuit în 1814.
Iezuiţii s-au refugiat in Prusia / Germania până în 1814 cu restabilirea lor la deschiderea Congresului de la Viena. Rezultatul Congresului a fost înţelegerea cunoscută ca Alianţa Sfântă, semnată în 1815, care spera să realizeze o „ligă a naţiunilor” precursoare a unui guvern mondial.
Indeplinindu-şi rolul atribuit, care includea doborârea monarhilor creştini care au cerut suprimarea Ordinului, Napoleon a fost forţat să abdice şi exilat pe insula Elba.
Revenit în 1815, Napoleon, ducea o campanie de cucerire a Marii Britanii. Jacob Rothschild din Paris îl finanţa pe Napoleon, în timp ce Nathan Rothschild la Londra îl finanţa pe generalul Wellington. Familia Rothschild a decis că e mai profitabil pentru ei dacă Britania câştigă războiul. Astfel că, Jacob a redus fondurile pentru armata lui Napoleon şi în cele din urmă generalul Wellington a câştigat la Waterloo in 18 iunie.
Nathan, care avea spioni pe câmpul de luptă a primit vestea înfrângerii prin porumbei voiajori. A trimis apoi în Anglia, tot prin porumbei voiajori, informaţia falsă că Napoleon a câştigat războiul, după care a plătit o mică ambarcaţiune sa-l ducă repede în Anglia. Acolo, in 20-21 iunie 1815, N. Rothschild, a cumpărat toate acţiunile şi obligaţiunile devalorizate la Bursa din Londra. Vestea înfrângerii lui Napoleon la Waterloo a ajuns la Bursa de la Londra în seara zilei de 21 iunie 1815, la solstiţiul de vară, si valorile au revenit la normal dar Rothschild deja câştigase zeci de milioane de lire sterline.
Toate drepturile de autor rezervate Lumina Ascensiunii
Organizaţia militară a Ordinului Iezuit („Societatea lui Iisus”) a fost fondată în 1534 de cabalistul convertit la creştinism, membru al societăţii secrete Los Alumbrados („iluminaţii”), Ignatius de Loyola, devenit primul său General, împreună cu Francis Borgia (fiul nelegitim al regelui Ferdinand de Aragon şi strănepot al Papei Alexandru al VI-lea), care a finanţat Ordinul Iezuit cu aurul adus din Noua Lume, în urma jafului şi uciderii în masă a amerindienilor.
Multe din ideile doctrinare iezuite sunt similare cu cele ale Talmudului Babilonian.
Activitatea acestor „iluminaţi“ a început în Mesopotamia sub numele de „Frăţia şarpelui“. A continuat în Italia şi Spania cu Los Alumbrados. Din 1623 s-au răspândit în Franţa, sub numele de Les Illuminés, apoi în Bavaria în 1773 şi restul lumii.
Illumianti Bavarezi venerau o trinitate reprezentată de trei cuburi, fiecare cub cu 6 feţe.
Iezuiţii au fost interzişi în multe ţări: Prima dată în Portugalia 1759 (în urma tentativei de asasinare a regelui), apoi în Franţa 1764, Spania, Sicilia, Parma şi Napoli 1767, Austria 1774, Rusia 1786.
In februarie 1769, Papa Clement al XIII-lea, vrând să dizolve Ordinul Iezuit, a murit cu o seară înainte de a-şi duce intenţia la îndeplinire.
In 21 iulie 1773, următorul Papă, Clement al XIV-lea, a interzis Ordinul Iezuit. Generalul lor, Lorenzo Ricci, a fost arestat pe 22 septembrie 1773 şi închis la castelul papal de unde ar fi reuşit să evadeze, nu a murit cum se crede. Acest papă a murit otrăvit pe 22 septembrie 1774.
După interzicerea Ordinului, Mayer Amschel Bauer /Rothschild, nepotul lui Moses Kalmann Bauer, posibil fiu a lui Zevi, adună la cartierul general al Marii Conspiraţii din Frankfurt în Germania, 12 dintre cei mai influenţi bancheri şi le spune că dacă se unesc pot controla lumea. Le spune că a găsit cel mai bun lider, iezuitul Adam Weishaupt (numit conspirativ „Spartacus” – de la liderul sclavilor răzvrătiţi care au terorizat Roma în timpul lui Pompei), profesor de lege canonică la Universitatea din Ingolstad, Bavaria.
La 1 iulie 1998 la Frankfurt a fost inaugurată Banca Centrală Europeană.
După interzicerea Ordinului de către Papă, Illuminati a fost refăcut de generalul iezuit Lorenzo Ricci prin discipolulul său bavarez, Adam Weishaupt, în alianţă cu bancherii Rothschild din Germania.
La 1 mai 1776, Adam Weishaupt, fost iezuit, a fondat ordinul Illuminati la Ingolstad, Bavaria, noaptea în pădure la lumina unei torţe. Se aniversau 110 ani de la cultul talmudist Sabbatean format în anul 1666 de Sabbatai Zevi, un fals mesia, născut la Izmir (Smirna), fondator al sectei Donmeh („apostată”) care a făcut revoluţia turcă din 1908. Erau în secret profund anticrişti şi antimonarhişti. Scopul lor era de a stăpâni toate popoarele de pe Pământ şi ucide cea mai mare parte din ei.
Walpurgisnacht este noaptea vrăjitoarelor, o sărbătoare satanică in noaptea dintre 30 aprilie si 1 mai.
Illuminati Bavarezi aveau 5 obiective, simbolizate de steaua cu cinci colţuri:
-Abolirea şi răsturnarea tuturor monarhiilor creştine prin revoluţii.
-Abolirea şi confiscarea averii personale şi oricărei forme de proprietate.
-Descurajarea, demoralizarea şi distrugerea oricărui simţ patriotic sau naţionalist (adică să nu-ţi mai iubeşti ţara şi naţia).
-Distrugerea familiei şi instituţiei căsătoriei (dintre un bărbat şi o femeie) şi creşterea comună a copiilor prin controlul şi manipularea sistemelor educaţionale.
-Abolirea tuturor religiilor, templelor şi bisericilor (nesataniste) (adică să nu mai iubeşti, respecţi şi asculţi pe Dumnezeu şi Cuvântul lui).
În 16 iulie 1782, Ordinul Illuminati s-a unit cu Francmasoneria, lojile germane, engleze şi franceze, la Congresul masonic internaţional de la Wilhelmsbad ţinut la castelul lui Meyer Amschel Rothschild, unde s-a pus la cale răsturnarea monarhiilor creştine şi religiei creştine în Europa. Contele de Virieu, unul din participanţii, a plecat de la conferinţă vizibil şocat. Chestionat în legătură cu ea, el a răspuns: „Nu pot să vi le împărtăşesc. Pot doar să vă spun că acestea sunt mult mai grave decât vă puteţi imagina”.
În 1784, Baronul Xavier von Zwack (nume conspirativ „Cato”), un illuminati asociat a lui Weishaupt, a scris un document manuscris, un plan detaliat pentru a isca „Revoluţia Franceză” sub directivele lui Weishaupt. Manuscrisul a fost trimis prin curierul lor Jacobe Lanze, de la Frankfurt la Paris lui Maximillen Robespierre, capul reţelei Iacobine, membru Illuminati. Pe drum, curierul a fost lovit de trăznet şi manuscrisul cu planul a fost descoperit de poliţie şi adus în atenţia autorităţilor Bavareze. Ca urmare, autorităţile au iniţiat un raid împotriva lojelor iluminato-masonice, şi în casele membrilor de rang înalt, Zwack, Baron Bassus, şi alţii.
Baronul Franz Fredrich Knigge (pe nume conspirativ „Philo”), care-l bănuia pe Weishaupt a fi un agent iezuit deghizat, s-a retras din grup la 1 iulie 1784. Fusese recrutat în 1780 de Marchizul de Constanza („Diomedes”) în Illuminati unde a creat noi grade peste cele existente.
Electorul Bavariei, Ducele Karl Theodore Dalberg (1744-1817), a suprimat Ordinul Illuminati printr-un edict în 1785. Mulţi din ei au fost închişi iar alţii au fugit din ţară. Weishaupt s-a refugiat la Regensburgh în Elveţia punându-se în slujba Ducelui Saxa Gotha. Doi illuminati italieni, Marchizul Constanza şi Contele Savioli, au fost alungaţi, iar Zwack s-a refugiat în Olanda şi apoi în Anglia. Illuminati au fost interzişi şi toate lojele Bavareze ale Marelui Orient au fost închise.
După deconspirarea lor de guvernul Bavarez, si-au mutat cartierul general in Elveţia, de unde s-au extins apoi la Londra şi după al Doilea Război Mondial la New York.
În 1786, Waishaupt a ordonat iluminiştilor să se infiltreze în lojele „masoneriei albastre” (trei grade) de peste tot şi să fondeze societăţi sau comitete secrete în cadrul societăţilor masonice. Deşi apărute în cadrul lojelor francmasonice erau diferite de ele. Doar masonii care se dovedeau nepatrioţi, fără scrupule, perverşi şi fără Dumnezeu/Christos erau iniţiaţi şi admişi în rândurile lor. Maeştrii ai minciunii şi iluziei, îşi disimulau intenţiile în spatele măştilor de filantropi şi umanişti, la fel ca şi astăzi.
În 1786, guvernul Bavarez a încercat să încunoştinţeze pe toţi şefii de state şi biserici din Europa publicând detaliile conspiraţiei într-un document intitulat „Scrierile Originale ale Ordinului şi Sectei Illuminati.” Dar avertismentele au fost ignorate. În ciuda încunoştinţărilor emise de guvernul Bavariei, Revoluţia Franceză anticreştină a început în 1789 şi s-a terminat în 1799 cu adoptarea unei noi constituţii şi a unor legi care au eliminat influenţa Bisericii Catolice şi a creştinismului în Franţa.
Cunoscând conspiraţia şi ştiind bine ce se petrecea, în 1788, Maestrul înălţat Saint Germain a avertizat-o pe Regina Maria Antoinetta, la care a ajuns prin Contesa d'Adhémar, împotriva grupului subversiv Illuminatist-Iacobin care plănuia să-l detronze pe regele Ludovic al XVI-lea, să elimine Biserica Catolică şi să preia controlul Franţei. Ei i-au ignorat avertismentul, nu l-au crezut şi nu au făcut nimic pentru a preveni răul care a urmat, nu doar pentru Franţa, dar pentru întreaga lume.
Aşa numita Revoluţie Franceză, Lovitura de Stat din 1789, a fost plănuită şi condusă din clădirea Holului Jacobin de lângă Paris. Aici s-au întâlnit peste 1300 de francmasoni sub controlul şi direcţia lui Robespierre si altor membri masoni şi Illuminati care formau infamul Club Jacobin, dovedit a fi cea mai sângeroasă teroare pentru Franţa din toată istoria ei. „Liberté, Égalité et Fraternité” era un dicton folosit în lojele masonice, de „paşoptiştii” europeni şi comunişti.
Papa Pius VI, Giovanni Angelo Braschi, denumit „Peregrinus Apostolicus” („călătorul apostolic”) în profeţiile Sf-lui Malachi, a condamnat „revoluţia franceză”, „era terorii” şi închinarea la „zeiţa Raţiune”. Câtă raţiune au avut de s-au măcelărit între ei, nu e greu de spus. Pentru asta Napoleon l-a exilat pe Pius VI în Franţa în 1798.
Pe următorul papă Pius VII, pe lista lui Malachi „Aquila rapax” („răpit de acvilă”; acvila era stema lui Napoleon Bonaparte), unealta Napoleon l-a făcut prizonier în 1809 la Avignon pentru a-l obliga să restabilească Ordinul Iezuit în 1814.
Iezuiţii s-au refugiat in Prusia / Germania până în 1814 cu restabilirea lor la deschiderea Congresului de la Viena. Rezultatul Congresului a fost înţelegerea cunoscută ca Alianţa Sfântă, semnată în 1815, care spera să realizeze o „ligă a naţiunilor” precursoare a unui guvern mondial.
Indeplinindu-şi rolul atribuit, care includea doborârea monarhilor creştini care au cerut suprimarea Ordinului, Napoleon a fost forţat să abdice şi exilat pe insula Elba.
Revenit în 1815, Napoleon, ducea o campanie de cucerire a Marii Britanii. Jacob Rothschild din Paris îl finanţa pe Napoleon, în timp ce Nathan Rothschild la Londra îl finanţa pe generalul Wellington. Familia Rothschild a decis că e mai profitabil pentru ei dacă Britania câştigă războiul. Astfel că, Jacob a redus fondurile pentru armata lui Napoleon şi în cele din urmă generalul Wellington a câştigat la Waterloo in 18 iunie.
Nathan, care avea spioni pe câmpul de luptă a primit vestea înfrângerii prin porumbei voiajori. A trimis apoi în Anglia, tot prin porumbei voiajori, informaţia falsă că Napoleon a câştigat războiul, după care a plătit o mică ambarcaţiune sa-l ducă repede în Anglia. Acolo, in 20-21 iunie 1815, N. Rothschild, a cumpărat toate acţiunile şi obligaţiunile devalorizate la Bursa din Londra. Vestea înfrângerii lui Napoleon la Waterloo a ajuns la Bursa de la Londra în seara zilei de 21 iunie 1815, la solstiţiul de vară, si valorile au revenit la normal dar Rothschild deja câştigase zeci de milioane de lire sterline.
Toate drepturile de autor rezervate Lumina Ascensiunii