Cum mergea, pământul s-a cutremurat şi o lumină strălucitoare a transfigurat lumea.
Când s-a aşezat jos cerurile au răsunat cu bucurie şi toate fiinţele vii s-au umplut de bucurie.
Doar Māra, domnul celor cinci dorinţe, aducătorul morţii şi inamic al adevărului, era supărat şi nu s-a bucurat. Cu cele trei fiice ale sale, Tanhā, Ragā şi Arati, ispititoarele, şi cu oastea sa de demoni răi, a mers la locul unde şedea măreţul samana. Dar Sakyamuni nu l-a băgat în seamă.
Māra a proliferat ameninţări care inspirau teamă şi a ridicat un vârtej astfel încât cerul s-a întunecat şi oceanul a urlat şi s-a tulburat. Dar Cel Binecuvântat de sub copacul Bodhi a rămas calm şi fără teamă. Cel Luminat ştia că niciun rău nu-l putea supăra.
Cele trei fiice a lui Māra l-a ispitit pe Bodhisatta, dar el nu le-a dat nicio atenţie, şi când Māra a văzut că nu poate aprinde nicio dorinţă în inima victoriosului samana, el a ordonat ca toate spiritele de sub comanda sa să-l atace şi intimideze pe marele muni.
Dar Cel Binecuvântat i-a privit cum ar privi cineva jocul inofensiv al unor copii. Toată ura feroce a spiritelor rele a fost fără rezultat. Flăcările iadului a devenit sănătoase brize de parfum, iar fulgerele mânioase au fost preschimbate în flori de lotus.
Când Māra a văzut asta, a fugit cu armata lui din copacul Bodhi, în timp ce de sus cădea o ploaie de flori cereşti, şi se auzeau vocile spiritelor bune :
„Iată marele muni! Inima lui e nemişcată de ură. Oastea cea haină a lui Māra nu a prevalat împotriva lui. Pur este el şi înţelept, iubitor şi plin de milă.
„Precum razele soarelui alungă întunericul din lume, tot astfel cel care perseverează în căutarea lui va găsi adevărul şi adevărul îl va lumina.”
Fragment tradus din The Gospel Of Buddha, compiled from ancient records by Paul Carus.
Lumina Ascensiunii